Sfântul Efrem Sirul

 

Imagine similară

 

 

„* Grăieşte lui Dumnezeu multe şi oamenilor puţine. Și dacă mâna la lucru o întinzi, gura să cânte iar inima să se roage.  Psalmul să-ți fie neîncetat pe buze, căci Dumnezeu, fiind chemat pe nume, alungă dracii și sfințește pe cântătorul de psalmi.

* Iubește tăcerea și nu vorbirea cea rea. Vorbirile mirenilor depărtează mintea de la Dumnezeu.

* …când s-ar aduna asupra noastră gânduri deșarte, înainte de a cădea noi întru întunecarea lor, degrab să alergăm către învățătura cea duhovnicească, cântând împreună cu proorocul Psalmul 72. … psalmul este supărător al trufiei și al slavei deșarte.

* Acela este înaintea lui Dumnezeu adevărat filozof, cel care totdeauna se împotrivește poftelor sale celor rele. Că cel ce numai cu numele filozofiei se împodobește și se fălește, dar nu-și supune poftele sale, acesta  cu totul neînțelept și nebun se va socoti. Pentru  că în patimi dobitocești se scaldă. Deci, nu se cuvine omului lui Dumnezeu să se dea pe sine la multă vorbărie, ci la lucrul adevărului să ia aminte și cu lucrurile cele poruncite de Sfintele Scripturi să se îndeletnicească.

* Fără el (dumnezeiescul Har) să nu voiești a te nevoi, ca să nu  mori în chip urât, să nu călătorești fără el călătoria faptei bune, că balaurul te vrăjmășește pe tine. Fii îndelung răbdător, lasă-te pe tine după sfatul aceluia (dumnezeiescului Har), și așa vei pricepe facerile de bine ale lui. Nici să ne trândăvim când se ascunde el, nici să ne împuținăm când ne pedepsește ispitindu-ne. Vede folosul nostru și firea o știe. Cunoaște măsura fiecăruia, și dă mângâierea spre desfătare. Depărtează facerea de bine, ascunzându-o de noi spre folos. Suferă când cârtim asupră-i și ca un doctor bun, bolnavi fiind noi, nu ne dă împărtășire de pâine și de vin.

* Dacă viața nu mărturisește, uneltiți cuvântul aducător aminte…Că precum cele arătate sunt vremelnice , așa și cuvântul nostru cel către voi. Însă făceți-l pe dânsul veșnic. Că prin faptă îi dați lui chip veșnic.

* Unde este psalm cu umilință , acolo este și Dumnezeu cu îngerii… Nu astăzi citiri dumnezeiești să asculți, ca un ascultător iubitor de Hristos, și mâine la alăută să iei aminte, ca un călcător de poruncă și urâtor de Hristos. Nu astăzi să te pocăiești de păcate, și mîine să joci spre pierzarea ta. Nu astăzi să postești și să te înfrânezi , și mâine să fii beat și să fii batjocoritor de toți.

* Deci este nevoie ca și noi să ne îndemnăm unul pe altul și să ne sfătuim, si mai ales în vremea ispitelor, ca să ne izbăvim de amara robie a păcatului și de tirania diavolului. … să luăm seama ca nu cumva de la noi să se facă pricina greșelii. … nu haină moale , nu miros de aromate în haine… Căutăturile să nu fie fără rânduială, să nu fim grabnici spre râs, să nu grăim cuvinte de râs pricinuitoare, să nu fim iubitori de stăpânire și iubitori de argint, să nu fim lacomi cu pântecele și bețivi, neînvățați, neevlavioși, neliniștitori și de lucrare urâtori. Să nu fie la noi vorbe urâte și care închipuiesc patima, nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire. Că acestea și cele asemenea acestora sunt vinovate, necuviincioase și nepotrivite creștinilor.

* A mânca cu cinste, a bea cu evlavie, a cugeta fără slavă deșartă și a dormi la vreme de nevoie, toate s-au rânduit nouă de către dumnezeiasca Pronie. Daca voiești să fii întreg, înțelept, să ai înfrânare, taie de la tine întâlnirile vătămătoare.  … cel neputincios cu gândul, apropiindu-se de cei ce cugetă cele trupești, sau făcând cu dânșii vorbă la multă vreme, se împărtășește de vătămare. … cei ce s-au umplut cu pofta, când sunt sfătuiți, sunt neascultători.

* … se cuvine ca cel ce se nevoiește să se țină de gândul cel înțelept, și trupul a-l împila cu ostenelile cele bune, și mintea de cugetele cele rele și urâte a o scutura prin necurmata pomenire a lui Dumnezeu.

* Nicio fiară nu este întocmai la răutate cu femeia cea rea și limbută.

* …dumnezeieștile Scripturi deșteptă osârdia ta către lucrarea bunătății, și te îmbărbătează pe tine asupra patimilor. Pentru aceea, fratele meu, cât poți, să citești des din ele, ca să se adune gândurile tale, pe care le risipește vrăjmașul cu reaua lui meșteșugire, punând în ele aduceri-aminte, sau necazuri de multe ori aducându-ți , sau bune norociri și desfătare multă. Că acestea le lucrează cu viclenia lui, ca să înstrăineze pe om de Dumnezeu.

* Dacă nu se îndeletnicesc mâinile, roagă-te cu mintea, că și fericita Ana, mama proorocului Samuel, se ruga, și numai buzele ei se mișcau.

* …mulți sunt care citesc, dar nu cunosc cele ce citesc. Că mulți bizuindu-se pe propriile lor priceperi, s-au rătăcit, și zicând că sunt înțelepți, au înnebunit, neînțelegând cele scrise, și au căzut în huliri și au murit.

* … să nu iubești lumea, nici cele din lume. Să nu te veselești în veacul acesta. Să nu dormi mult, nici întru cele de râs să te îndeletnicești. Urmează lui Pavel.

* … cel ce are trezvie, totdeauna are în față pomenirea lui Dumnezeu. Iar unde pomenirea lui Dumnezeu este întărită, acolo lucrarea celui viclean încetează și dorul bunătăților celor ce vor fi de-a pururea îl întărește pe osârduitor…

* … cel ce a înțeles amăgirea vieții acesteia, cu ochiul cel curat al sufletului, și s-a făcut mai înalt decât cele iubite de aici, acela va înțelege negreșit că ori de mănâncă, ori de bea, ori de doarme, ori de lucrează, ori de  se înalță toată ziua și în tot ceasul, toate către bătrânețe și către sfârșitul vieții celei vremelnice din fire aleargă.

* … cineva se gandește la păcat cu înverșunare, și se învoiește cu gândul acesta, dar ispita trece totuși de la el. Unul ca acesta se aseamănă cu căprioara săgetată, care de multe ori scapă din mâinile vânătorilor, dar se duce, luând cu sine săgeata.  Că dacă pe cineva din noi l-ar birui gândul, unul ca acesta nu mai este cu totul înțelept față de Dumnezeu. Că, deși de multe ori cineva, pentru frica de oameni sau pentru rușine , nu și-a spurcat trupul împreună cu sufletul, unul ca acela nu se încununează ca un preaînțelept, căci, deși plăcut oamenilor, se osândește neîncetat, de nu se va pocăi. … Deci, fericit este cel ce s-a făcut biruitor a toată pofta, a auzului, a vederii, a pipăirii și a mirosirii, că de va câștiga cununa întregii înțelepciuni, va purta această cunună și înaintea Divanului celui groaznic și înfricoșător.

*  … dacă vei vedea monah bogat și iubitor de dulceți, iubitor de argint și nemilostiv, alergând după bogăție lumească, iubind desfătarea și câștigurile lumești, lasă-ți păcatele tale și-l plânge pe dânsul, că în noapte și în întuneric umblă unul ca acesta. Că nu voiește Dumnezeu ca monahul să lase cele duhovnicești și să se îngrijească de cele lumești, măcar deși i se pare ca are oarecare binecuvântată pricină. Că batjocorire este a diavolului, care se ispitește să-l piardă pe dânsul.

*  Pe această poruncă păzește-o, nu avea vrajbă asupra cuiva, nici să urăști pe cineva cândva. Să nu te îndeletnicești întru cele de râs. Să nu clevetești. Să nu ocărăști. Să nu grăiești deșertăciuni. Să nu spui basme. Să nu te stăpânească pe tine vreun lucru pământesc… Să nu ai altă grijă, nici altă nevoință, afară de ziua înfricoșată, și de-a pururea inima și limba ta la judecată să cugete.

*  Deci, când primești străini pentru Hristos, vezi pe Hristos. Când pe cei bolnavi îi odihnești pentru El, Îl vezi. Când faci orice lucru bun pentru Dânsul, înaintea ta este, și vezi pe Dumnezeu. … Dacă ai dragoste, vezi pe acela pe care Îl ai întru sine. Și cum Îl vezi?  … Te bucuri când faci binele, te faci cu inima bună când lucrezi dragostea, te veselești când săvârșești ascultarea. … Și nu te lepăda dacă nu Îl vezi. Că Dumnezeu este dragoste. Dacă nu vezi întreaga înțelepciune, oare nu o vezi prin faptă? Așa este și dacă nu vezi pe Dumnezeu cu ochii aceștia trupești, dar prin dragoste Îl vezi pe El.

*  Să-ți zic ție cum se face cineva desăvârșit întru pocăință, ca și chipul auzind, să nu ai pricină. … limba stăpânește-o, ca să nu clevetească, să nu ocărască, și nimic întru sine să nu te încurce. …Ferește-te de râs, de glumire, de urâta cuvântare, de lăcomie de pântece; că acestea deschid calea spre păcat. … Fugi de mânie, de urâciune, și de pizmă. Stai împotriva fricii și a toată răutatea. … Nu numai de priviri deșarte să te ferești ci și de râsul cel din casă și pe cel de pretutindeni, și toată veselia lumească leapăd-o. Că unele ca acestea te silesc să te întorci iarăși la cele dinapoi.  … De eretici să nu te apropii. …De tot ospățul poporului celui de obște ferește-te … Obișnuiște-ți limba ta cu blândețe să răspundă . Tu pe tine te lămurește, cel ce ai păcătuit. Tu pe tine din morți te înviază. Iar dacă pe jumătate faci ceva, pe tine te nedreptățești. …dacă nu cu totul te vei pocăi, atunci pe jumătate drept te faci.

*  A grăi rele pentru cineva când nu este de față cârtire și clevetire este.

*  …dator ești și tu cu întărire să te pocăiești, ca Petru, că tare ai păcătuit. …Când curveai, sufletul tău împreună cu trupul a lucrat păcatul, iar acum vrei să fii curat cu trupul? Când tâlhăreai, mintea ta împreună cu trupul se nevoia, și acum vrei să te arăți bine numai cu chipul?

Pocăința:

“Stăpâne, știi pe omul pe care l-ai zidit, că din tină s-a făcut, că are fire neputincioasă. Că are tărie slăbănogită. Că dacă nu va dormi în fiecare noapte, nu poate fi viu. Dacă nu va mânca în fiecare zi, nu va birui. În vreme ce iarna răcește, în vreme de vară se arde. Seara nu vede, noaptea nu cutează să umble. Dacă umblă, slăbește. Dacă nu se liniște-te, se întunecă la minte. Dacă nu va ședea, se mâhnește. Dacă va grăi, se ostenește. Dacă nu se va culca, se trudește. Dacă  va sta multă vreme, slăbește. Și voiești, Stăpâne, atâta neputință în scurt și degrab păcatul să-l biruiască!

Întru multe gânduri este omul încurcat, și întru sfaturi neîntemeiate ale sufletului, întru fapte cu îndoială, întru lucruri nepotrivite, întru bântuiri negrabnic. Către îngrijirea trupului grijuliu. Către hrănirea femeii și a copiilor mult îngrijitor.

Și voiești, Stăpâne, o fire ca aceasta în scurt și degrab să biruiască păcatul? Ce poate firea iarăși împotriva diavolului, Stăpâne? Ce poate sârguința trupului împotriva unui atât de mare balaur, Doamne?…

Multe sunt puterile balaurului. Amăgirea lui adâncă. Patimile se apropie de trup prin mâncare. Păcatul pe trup îl supără prin poftă. Răutatea dă război sufletului prin slavă deșartă . Mintea este trasă de răutate. Și ce poate, ticălosul, către atâta mulțime de luptători împotrivă? Ce poate pământul și țărâna către o tabără atât de mare? Ce este omul singur către atâta șirag de rele?

Miluiește, Stăpâne, cruță zidirea Ta. Milostivește-te spre tină, pe care ai voit să o slăvești. Slăbește îngrozirea. Strânge munca cea iute. Întârzie hotărârea morții, pentru mine, pocăința. Lățește hotarul îndurărilor Tale și înalță măsura milei Tale. Deschide milostivirea Ta. Minunate fă milele Tale, și darul Tău întru lungime de ani întinde-l.

Eu(pocăința)sunt aceea care mijlocesc. Eu iau asupra mea mea omenirea și mă sârguiesc să o aduc pe dânsa Ție, precum este după fire.”

Și văzând Dumnezeu pocăința, s-a înduplecat spre rugăciune, și S-a îndurat spre cererile ei. …A hotărât ca pocăința să povățuiască și să stăpânească peste slăbiciunea omenirii. A așezat hotar de judecată și a poruncit pocăinței să nu treacă  peste hotar în ziua judecății, să nu mai voiască a stăpâni, ci mai vârtos a pârî și a mustra, că atâta îngăduință omul a defăimat-o.

………………………………………………………………………………………………………………………………..

* Curățește-ți mintea ta de mortăciunile păcatului, și chiar răutatea mirosirii de la tine se va prăpădi. Mortăciunile păcatului sunt pomenirile patimilor. Dacă întru tine se vor întări, socoteala ta o vor întuneca. …

* Spală-te pe tine cu deadinsul cu lacrimile, precum vopsitorii lâna. Îndeamnă-te la smerenie și la mare strâmtorare. Că așa, după ce te vei uni pe tine cu Dumnezeu, vei fi gata spre primirea darului. …

* Când vei vedea pe cineva pocăindu-se, și iarăși păcătuind, înțelege că nu s-a izgonit din mintea lui răutatea… Iar arătarea și semnul celui ce cu tărie se pocăiește este așezarea cea aspră, surparea îngâmfării și a trufiei…

* Dacă te prostești și râzi cu nebunie, îndată te împiedici și te răstorni. Dacă la rugăciunea ta lăcrimezi, iar la întâniri glumești, degrab te amăgești.  …

* Nu te voiesc pe tine cu totul să lăcrimezi , cel ce te pocăiești, și în scurtă vreme să te răspândești. Nu te voiesc pe tine totdeauna în Biserică să fii, și ca în târg să te porți cu îndrăzneală și semeție. Să nu socotești că sunt ceasuri ale lui Dumnezeu, ca întru înțelepciune să petreci, și sunt ceasuri ale diavolului, întru care se cade ție să desfrânezi. * * Să nu socotești că este vremea evlaviei și vremea nelegiuirii.  … tu să fii în târg cum ești în biserică . În același fel în lucruri, în același fel în gânduri, în același fel în fapte, în același fel în cuvinte, după cum ești adevărat în mărturisiri. …

* Pocăința nu are trebuință de trufie , nici de pompă și alai; ea are trebuință de mărturisire. Tu mergi pe calea de mijloc în fiecare, nu mai mult și nici mai puțin, că amândouă prihănesc pe cel ce le folosește. Nu fi în biserică mâhnit, nici în târg bucuros, ci câștigă-ți ție așezare măsurată. Nu în casă rău și mânios și în ulițe smerit. Nu ca un ticălos să fii trist, nici ca unul ce te bucuri foarte tare să te mustri, ci pe toate cu bun chip și după rânduială folosește-le. …

* Sufletul a uneltit limba întru lepădare, și trupul a uneltit lucrarea sufletului la săvârșirea desfrânării. Pentru aceasta ca unele ce lucrează împreună , împreună se și osândesc. …

* În minte lucra păgânătatea, și în gură îngrijea de binecuvântare.  A stăpânit răutatea partea cea stăpânitoare, și doar prin limbă a voit să neguțătorească blagoslovenie. … de ai amărăciune în inimă, întâi pe dânsa să o dezrădăcinezi. Apoi astfel să te apropii de Dumnezeu. … Nu primește Dumnezeu acest fel de pocăință a ta. Dacă Îl vei ruga pe Dânsul pentru lăsarea păcatelor tale, și te mânii asupra cuiva, ai făcut ca Isav asupra lui Iacov: că se ruga să ia binecuvântare, și nădăjduia că Dumnezeu îi va ajuta lui în uciderea fratelui său. …

* Cel ce petrece în păcat cu nădejde de pocăință nu are pocăință. …Cel ce cunoaște răul este pierzător, și nu se depărtează de dânsul, neiertat va fi după moarte, căci răutății a slujit.

…………………………………………………………………………………………………………………………….

* Ascultă, frate, căci cunoștință a lui Dumnezeu dobândește cel ce zăbovește în Scriptură cu adevărată inimă. Pentru aceea, fratele meu, să nu te lenevești de sufletul tău, ci îndeletnicește-te întru citire și întru sfintele rugăciuni, ca să lumineze mintea ta. … Deci sârguiește-te a citi întru dumnezeieștile Scripturi, și rabdă în sfintele rugăciuni. Că de câte ori vei vorbi cu Dumnezeu prin ele, de atâtea ori se sfințește sufletul tău și duhul. … Iar dacă nu știi să citești, lipește-te acolo unde poți să auzi și să te folosești.

* …ai grijă și caută mai mult decât aurul și topazul cum să placi lui Dumnezeu, ca să dobândești fericirea sfinților.

……………………………………………………………………………………………………………………………….

* Fraților, câștigați-vă liniștea ca pe un zid tare. Că liniștea mai înalt te face pe tine decât patimile. Că tu deasupra bați război, iar aceasta dedesubt. Deci, câștigă-ți liniștea cea întru frica lui Dumnezeu, și nu te vor vătăma pe tine toate săgețile vrăjmașului.

* De sine stăpânirea, singurătatea și de sine sfătuirea îl fac pe om pustiu și sărac de roadele duhovnicești. Iar a le face pe toate cu judecată este lucru fericit.”

Fraților și surorilor întru Hristos, acestea, de mai sus, le-am citat din cartea „Cuvinte și Învățături vol.3” a Sfântului Efrem Sirul, pentru a mă folosi duhovnicește, însă, dacă vă va folosi și pe voi, cei care le veți citi, atunci  Slavă lui Dumnezeu, Cel care deschide inimile noastre spre luare-aminte, la cele lăsate ca moștenire spre îndreptare, în Duhul Sfânt, de cei care s-au nevoit și au dobândit bunătățile cele cerești promise.

Sfinte, cuvioase, Efrem Sirul, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

 

 

 

 

 

Anunțuri
Categorii: Uncategorized | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: